Eu sunt RaRo

Bucătarii de acasă

Posted on: 4 Februarie 2011

Nu-s o mare bucătăreasă, n-am asemenea pretenții, dar gătesc. O fac pentru că-mi place să mănânc bine și pentru că nu-mi permit să merg zilnic la restaurant, eventual de 3 ori pe zi. Dar familia mea, plus prietenii ori de câte ori sunt invitați, mănâncă ce gătesc și-s de părere că o fac bine.

Aseară a gătit masculul casei. „Furnici în copac” sau, mă rog, o variantă a lor: carne de porc (tocată), sos de soia, pastă ardei iute, piper negru, spaghete de soia, ceapa, vin, usturoi, zahăr, oțet chinezesc, sare, condimente chinezești. Că a înlocuit porcul cu vită și a mai adăugat niște legume: ardei roșu și tulpină de țelină.

După ce-am îngurgitat câte 2 farfurii pline ochi – asta pe la 12 a.m. – a venit întrebarea „existențială”:

Cum de e posibil să mănânci acasă mai bine decât la restaurant?

Eu am zis că nu toate restaurantele au bucătari în adevăratul sens al cuvântului, adică nu bucătari cu școală, bucătari cu diplome. Plus că nu oricine gătește își dorește să facă din asta o meserie, un mod de viață.

Adică soacra mea gătește excelent, bucovineancă, deh. Dar a preferat o carieră de economist. Și, pe cuvânt, mănânc la ea mai bine decât la multe restaurante.

Întrebarea pe care o pun eu acum:

Dacă îți place și te pricepi să gătești, e musai să fii bucătar profesionist? N-o poți face doar pentru plăcerea ta?

Anunțuri
Etichete:

3 răspunsuri to "Bucătarii de acasă"

in ordinea intrebarilor: nu; ba da. 😀

serios acum, evident ca nu te obliga nimeni sa devii bucatar daca iti place sa gatesti. asa cum nimeni nu te obliga sa devii programator daca ai cel mai bun scor la tetris.
cred ca bucatar „cu diploma” devii doar daca ai o pasiune speciala in a gati pentru ALTII si nu pentru TINE (si familia ta).

E clar că nu te obligă nimeni. Dar de ce se presupune – unii o fac – că ar trebui să devii bucătar dacă gătești cât de cât bine?
Sau, altfel spus: de ce nu „ai voie” să gătești acasă mai bine decât o face un bucătar de la City Grill, să zicem?

asta cred ca e mai mult o chestie de politete/admiratie exagerata. adica sa ii zici cuiva „ah, dar de ce nu te-ai facut xyz” cand te prinzi ca are talent la ceva sau in cazul bucatariei, cand ii iese buna ciorba. cumva persoana ar fi atat de buna incat si-ar putea cladi usor o cariera in domeniu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: