Eu sunt RaRo

Posts Tagged ‘mâncare

Multă vreme am evitat restaurantul de la Cercul Militar Național. Deh, restaurant al armatei, buricul Bucureștiului, cică loc de fițe. Și, credeam eu, cu prețuri pe măsură.
Citește restul acestei intrări »

Etichete: ,

Să zicem că a trecut jumătate din zi și nu ai mâncat nimic – din diverse cauze/motive. Ți-e foame rău, ai mânca și pietre. Ce poți face? Păi:
Citește restul acestei intrări »

Etichete: ,

Dacă ajungeți ori sunteți în/din Timișoara – în Piața Operei – și vedeți restaurantul RARO, să vă gândiți la mine – ca Denisa.
Citește restul acestei intrări »

Sau de ce e americanii obezi – poza și pe imgur:
Citește restul acestei intrări »

Etichete: ,

Mi-am dat seama adineauri, descărcând cumpărăturile și încărcând frigiderul, că am muuultă verdeață în casă: pătrunjel, mărar, leuștean. Se pare că, de câte ori ajung la piață – adică des, cumpăr verdeață. Nu mă gândesc dacă mai am acasă. Iau. Pur și simplu.
Citește restul acestei intrări »

Nu dau bani cerșetorilor. Și nu din cauză că am văzut Filantropica. Dar motivele au oarecum legătură cu cele din film, plus că – sună a clișeu? – nu-i pot ajuta pe toți.

Inima mea împietrită se mai înmoaie în fața bătrânilor. Cum se întâmplă și aseară când am văzut o bătrânică în fața unui butic alimentar din stație.
Citește restul acestei intrări »

Eu gătesc. Nu zilnic, dar destul de des. Nici n-am de ales că, deh, mi-s mamă.

Gătesc și pentru prieteni. Îmi place să-i văd mâncând cu poftă și cerând a  doua porție.

Gătesc, de cele mai multe ori, pentru că-mi place să mănânc și nu mi se pare gătitul chiar așa o corvoadă.
Citește restul acestei intrări »

Etichete: , ,

Glumesc, desigur. Chiar nu știu dacă îți poți da seama despre cum e un om doar deschizându-i frigiderul. Deși, dacă stau bine să mă gândesc, e posibil să te prinzi că-i vegetarian, ori că-i place băuturica…
Citește restul acestei intrări »

1:2=0,5

Posted on: 24 martie 2011

Din seria „drumurile noastre culinare s-au cam despărțit”: bărbatul meu e la dietă de luni.

Vestea bună e că – chiar – se ține de ea.

Vestea și mai bună e că a slăbit 1 kg în 2 zile. Fără mare efort, doar renunțând la pâine, dulciuri și cartofii mei cu unt și rozmarin copți în cuptor.
Citește restul acestei intrări »

Ieri am fost la piață. Piață pe bune, adică locul unde țăranii agricultori – plus restul comercianților – își etalează și vând marfa. Aveam nevoie de diverse și am fost asaltată – la propriu – de toți cei care vindeau urzici.

Bine, mai erau și vânzătorii de spanac, dar parcă mai puțin agresivi. Prin toată piața se auzeau voci țiuitoare care strigau „Avem urziiiciiiii! Urzici proaspeeeeteeeeee!”.
Citește restul acestei intrări »

Etichete: , ,